Octav Bancila

tablou octav bancila

Detineti si Dvs un tablou de Octav Bancila?

Solicitati o evaluare gratuita, inclusiv pt o intreaga colectie sau mostenire! Cumparam tablouri similare cu plata imediata.

Telefon / WhatsApp: +40 773 824 258    

Email: artaromaneasca@yahoo.com

tablou octav bancila
V

Octav Bancila (1872-1944)

Viata

Octav Bancila s-a născut la 4 februarie 1872 la Botoșani. Studiază între 1887- 1893 la școala de arte frumoase din Iași cu panaiteanu bardasare și C. D. Stahi. Între 1894 și 1898 studiază la Munchen cu Raub și Gysis. Prima expoziție personală o are la Iași în sălile Teatrului Național în 1900. Este numit profesor la școala normală în  1901. Are expoziții personale la Ateneu în 1914 și 1915, sala franklin 1918 și 1919, Arta în 1921, ileana în 1925, iași în 1927 și 1930, Dalles în 1935 și 1937. În 1916 a fost numit profesor suplinitor la școala de Belle Arte din Iași. Expune la Maison d’art în 1922 și 1923, Pasajul Villagrosse în 1923, Salonul Moldovei în 1942, București în 1943.

Opera

Octav Bancila poate fi numit pictorul muncitorimii, datorită temelor desprinse din viața acestei categorii sociale. Pictura lui Octav Bancila este temperamentala, tranșanta, puțin primitivă în senzații și expresionistă ca manieră plastică Octav Băncilă s-a bucurat de o mare popularitate. A murit la 3 aprilie 1944 la București.

Omul in pictura lui Octav Bancila

Omul ca reprezentant al unei colectivități avea să se regăsească constant în operele lui Băncilă pe parcursul carierei sale. Acest lucru este evident în special după reîntoarcerea de la studii, din München. În structura compozițională, peisajul va fi ignorat de artist. Spațiul va fi organizat de personajul care-l populează în întregime, în prim-planuri dramatice. Acest tipic fusese iscusit de Băncilă încă de la operele din ciclul “1907”. Încă din primul deceniu al secolului XX, urmând aceeași concepție, începe să redea mici meșteșugari, acei ”oropsiți” ai soartei, locuitori pitorești de mahala care erau în epocă și subiectul preferat al literaturii.

Cizmari, croitori, dulgheri, toți se regăsesc în panoplia de personaje redate pe pânză de Băncilă. Evreul, drept arhetip, avea să intre în universul vizual al lui Băncilă încă din prima perioadă a maturității artistice, în special după 1910, atunci când ciclul prinde contur. Evreii lui Bancila vor fi descoperiți și analizați în mahalalele orașului, în Păcurari sau în Târgul Cucului. Ei îl conturează încă o dată ca un artist implicat, de stânga, care analizează societatea începutului de secol XX. Aceasta în contextul în care, la 1930, numai puțin de o treime din populația Iașiului era evreiască

Portretul in opera lui Octav Bancila

Pentru Octav Bancila portretul a reprezentat un gen pe care l-a abordat pe întregul parcurs al carierei cu o pasiune explicabilă tocmai prin caracterul acestuia, calitate relevată lesne printr-un produs artistic definit de multitudinea de tipuri umane interogate. Fie că l-a interesat portretul în spirit simbolist – la începutul carierei, în perioada germană -, fie că a pictat chipul uman interesat de trăsăturile fizionomice sau pasionat de apariția pitorească, Octav Bancila și-a modelat în cei 40 de ani de practică o structură foarte specifică a mijloacelor picturale necesare unei portretistici reprezentative.

Atât de cunoscute, tipurile umane cercetate ne relevă un artist interesat nu doar de factura plastică, ci și de apariția omului simplu în opera vizuală. Țăranul, față de care a simțit o atașare profundă, evreul – în special cel tradițional, pitoresc în imaginarul urban al Iașilor primelor decenii ale secolului XX – sau țiganul și nomadul au trezit pasiuni puternice, materializate într-o adevărată operă portretistică. Dincolo de simpla înfățișare, pictura personajului este încărcată uneori și de considerente spiriturale.

Sursa: Mircea Deac, Tudor Octavian – “300 de pictori romani. Dictionar de pictura romaneasca moderna”, editie revazuta si adaugita, Fundatia Jean Louis Calderon, Editura Noi Media Print, 2007

tablou octav bancila
tablou octav bancila