Stefan Dimitrescu

Detineti si Dvs un tablou de Stefan Dimitrescu?

Solicitati o evaluare gratuita, inclusiv pt o intreaga colectie sau mostenire! Cumparam tablouri similare cu plata imediata.

Telefon / WhatsApp: +40 773 824 258    

Email:  artaromaneasca@yahoo.com

Stefan Dimitrescu (1886-1933)

Viata

Ștefan Dimitrescu s-a născut la 18 ianuarie 1886 la Huși. Orfan de tată, a urmat gimnaziul clasic ” Anastasie Pann” din Huși (1897). Obtine o bursă și se înscrie la Scoala de Belle Arte din Iași (1903- 1908), în clasa pictorului Emanoil Bardasare. Pictează biserici la Agas, Asau și Gheorghița (1908-1911). Este numit profesor de desen la liceul Alexandru Ghica din Alexandria (1912-1920). Pleacă în Franța, la Paris, și se înscrie la Academie de la Grande Chaumiere, după care închiriază un atelier propriu în Montmartre (1912-1913). Revine în țară în 1913. Continuă activitatea ca profesor la liceul din Alexandria. Debutul artistic propriu zis îl are cu organizarea expoziției în sala “C” din București, împreună cu pictorul Nicolae Tonitza. Participă la Salonul Oficial în 1916, devenind un frecvent expozant la acest salon.

Este mobilizat în Marele Cartier General al Armatei, în echipa de pictori, și va expune cu aceștia, la Iași, în 1916. Devine membru al societății Arta Română și va expune regulat în expozițiile acesteia deschise la Iași și la București (1918-1928). Are o nouă expoziție cu pictorul Tonitza în București în 1920. Va fi numit profesor la liceul Spiru Haret din București (1920-1922). Organizează o expoziție personală la sala Mozart în 1921, după care călătorește în Italia.

La întoarcere, va organiza o nouă expoziție personală (a patra); participă la salonul oficial și expune, în același an, cu Tonitza, Pallady, Șirato, Bunescu si sculptorul Oscar Han. Are o nouă expoziție personală în 1925 ponei cu grupul de pictori Patru, ce va dobândi o prestanță artistică remarcabilă (între 1926-1933). Participă la o expoziție organizată la Haga în 1930. Va fi numit profesor la Academia de Arte Frumoase din Iași în 1927 și, din 1929, director al Academiei.

Opera

Ștefan Dimitrescu este un continuator al picturii tradiționale realiste și post impresioniste. Afirmarea sa a început din 1916 și, deși aveau diferite maniere stilistice, s-a alăturat pictorilor Nicolae Tonitza și Francisc Șirato, cu care avea să expună. Baza picturii sale a fost realitatea, aspectele diverse și caracteristici ale vieții românești, îndeosebi a celei de la țară, ca și pasiunea pentru peisaj. În pictura sa nu există exagerări, patetisme, explozii cromatice, subiectivisme emoționale. Elementul esențial îl constituie prezența omului, fie în compoziții, portrete și chiar în peisaje. La debutul său artistic, Stefan Dimitrescu a avea o aptitudine, cu preferință în grafică, pentru satira socială. Desenul era incisiv, energic trasat, dinamic în expresie. Va păstra, mai târziu, calitatea desenului, sinteza, energia și precizia lui.

Pictura sa are o vibrație coloristică intensă, artistul tinzând spre sinteza armoniilor prin simplificarea culorilor, ceea ce îi acordă tabloului serenitate și gravitate. Tabloul cel mai popular este “Mortii de la Cașin”, o imagine zguduitoare a dramei umane din cauza războiului. După primul război mondial, Stefan Dimitrescu atacă și compoziții mai ample (“Minerii”, “Târgul de la Săliște” s.a.), păstrând însă același calități picturale. Peisajele cele mai realizate sunt cele pictate în Dobrogea, pe malul Mării Negre sau al Dunării, luminoase și viu colorate, judicios armonizate și pictate cu extremă sensibilitate și rafinament cromatic. Alături de artiștii din Grupul celor Patru, Stefan Dimitrescu s-a impus în arta românească ca o figură aparte și cu o personalitate artistică originală și de certă prestație picturala. Ștefan Dimitrescu a murit pe 22 mai 1933 la Iași.